Demian Johnston & Mink Stole - Trailed & Kept

E vara, zi torida, venita la rand dupa altele la fel, drumul e uscat, prafuit. Spre seara se aduna in sfarsit niste nori, cateva tunete indepartate dar ploaia nu vrea sa cada. Se porneste un vant nervos, bate fix din fata si te biciuie, prinde praful de pe drum in mici vartejuri si ti-l arunca in ochi si in gura. Daca ascultai ceva in casti, nu mai auzi nimic acum, e inutil sa incerci, vantul urla si invadeaza toate frecventele. Continui sa mergi, din copacii de pe marginea drumului incep sa se desprinda crengile mai plapande, sunt si ele prinse in vartej, te lovesc peste frunte, peste brate, frunze uscate inainte de vreme iti intra in par si ploaia nu mai vine odata. E aproape intuneric, cerul e jos si aerul iti ineaca respiratia, ai zgarieturi pe brate si pe obraji de la crengile ratacite. Dupa un timp vantul oboseste, raman din el mai mult niste soapte, sau niste glasuri, de unde vin ele, sunt doar in mintea ta, ai uitat oare sa opresti iPod-ul din buzunar? Norii fug in alta parte, cineva i-a descantat poate si isi duc furtuna mai departe, mare noroc si nenoroc pe oraselul nostru insetat. Incepi sa mesteci boabele de praf dintre dinti, o sa fie greu sa treci pieptenele prin par in seara asta.